Educația  S.T.E.A.M.  Combină patru științe și arta a căror inițiale îi compun denumirea.

Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare: 1. Explorarea unor fenomene și proprietăți ale substanțelor întâlnite în activitatea cotidiană.

1.1. Identificarea unor proprietăți/fenomene, substanțe în contexte cunoscute;

- observarea unor substanțe și identificarea caracteristicilor acestora în activități practice de laborator prin completarea unor fișe de observație;

- recunoașterea unor fenomene/proprietăți, substanțe pure pe baza observațiilor din cadrul unor experimente;

- efectuarea experimentală a cristalizării sarii geme;

1.2. Descrierea unor fenomene și proprietăți ale substanțelor întâlnite în contexte cunoscute prin utilizarea terminologiei specifice chimiei.

- descrierea proceselor implicate în operațiile de decantare, filtrare, cristalizare, distilare ;

2.3. Investigarea unor procese și fenomene în scopul identificării noțiunilor și relațiilor relevante

- interpretarea observațiilor efectuate în scopul identificării metodei de separare a unor substanțe din amestecuri prin decantare, filtrare, cristalizare;

   ȘTIINȚE

         Sarea de bucătărie, contribuie la creșterea presiunii osmotice  intracelulare și presiunii sanguine, datorită ionilor de sodiu, constituie un conservant și condiment de bază în alimentație, fiind folosită în industria conservelor, în tăbăcărie, în industria chimică etc. Consumul zilnic de sare recomandat este de 5 g. Sarea se folosește la orice mâncare.  

       Asimilarea în organism a unei cantități prea mari de sare poate conduce la serioase probleme de sănătate, precum creșterea presiunii arteriale, disfuncții cardiovasculare, atac de cord, osteoporoză și cancer stomacal. Doar în 2010 în România, 15% din decesele cauzate de infarct, au fost din cauza consumului excesiv de sare.

Proprietățile sării gemă :
- Aspectul fizic: sare cristalină, de obicei albă,
- Solubilitate: se dizolvă în apă, formând o saramură,
- Punct de topire: aproximativ 801°C,
- Densitate: circa 2,16 g/cm³.

Formarea sării gemă :

- Originea geologică: Sarea gemă se formează prin evaporarea apei sărate. Procesele de sedimentare pe fundul oceanului contribuie la formarea rezervelor de sare.

Tipuri de sare :

  - Sarea de mare : obținută prin evaporarea apei de mare

  - Sarea de mină : extrasă din zăcămintele subterane. 

 - Sarea de Himalaya : extrasă din minele de sare din Pakistan este bogată în alte 84 de minerale, pe lângă clorura de sodiu și este utilizată la confecționarea lămpilor care luminează, încălzesc și emană vapori ale unor substanțe recomandate în tratarea alergiilor și astmului, precum și la purificarea aerului.

   TEHNOLOGIE

     Extragerea sării din minele de sare gemă se face din saramură prin fierbere urmată de  evaporare. Saramura se obținea în subteran în bazine mari din lemn, mai apoi s-a început folosirea tăvilor de evaporare și cuptoarele de uscare. Evaporarea sării se făcea în tăvi cu o suprafață de 80–150 m² și înalte de 50–60 cm. Deoarece  consumul de energie era mare, inițial s-au folosit lemne de foc , iar mai târziu s-a introdus combustibilul lichid .    

                         Etapele cristalizării

1. Prepararea soluției saline

  - Dizolvarea sării în apă caldă

2. Răcirea soluției

  - Lăsarea soluției să se răcească treptat

3. Recoltarea cristalelor

  - După evaporarea completă a apei, cristalele se așează pe fundul recipientului , apoi se pot colecta și se pot observa.

           Factori care influențează cristalizarea

1 - Temperatura

  - Cristalele se formează mai rapid la temperaturi scăzute

 2 - Concentrația

  - O concentrație mai mare de sare va duce la formarea unui număr mai mare de cristale.

3 - Evaporarea

  - Rata de evaporare a soluției influențează dimensiunea cristalelor.

      CRISTALIZAREA este metoda de separare a unei substanțe solide sub formă de cristale dintr-un amestec omogen lichid , prin evaporarea substanței lichide.

         Temă de laborator

     Materiale necesare:
Pahar Berzelius, apă, sare gemă, baghetă, sită cu strat ceramic, spirtieră, chibrit, capsulă, trepied, cilindru gradat.

    Descrierea experimentului:

INGINERIE

ELECTROLIZA  CLORURII  DE  SODIU - Procedeul cu diafragmă foloseşte pentru separarea spaţiului anodic de cel catodic un perete poros numit diafragmă, care împiedică difuzarea gazelor şi amestecarea soluţiilor din cele două compartimente, dar permite trecerea ionilor, ce asigură trecerea curentului electric.

    Prin electroliza soluţiei de clorură de sodiu prin procedeul cu diafragmă, se obţine hidrogen, clor şi o soluţie apoasă de 16% NaOH.  

      Procedeul cu catod din mercur se bazează pe proprietatea Na de a forma cu mercurul un aliaj (numit amalgam), solubil în exces de mercur. Se folosesc cuve din beton acoperite, care conţin în partea inferioară un strat de mercur, ce constituie catodul. Anozii din titan sunt legaţi de capac, la câţiva cm de catod. La catod se formează sodiu metalic, care se dizolvă în mercur, formând amalgamul de sodiu NaHg. Amalgamul de sodiu, conţinând 1,5% Na, curge într-o altă cuvă numită dezamalgator, unde sodiul din amalgam reacţionează cu apa, cu formarea NaOH de concentrație înaltă (70%) și H2.