MISIUNE

Școala noastră are misiunea de a asigura o educație de calitate, modernă și flexibilă, adaptată nevoilor și aspirațiilor individuale, în concordanță cu cerințele comunității, o educație în spiritul demnității și toleranței, al respectului față de valorile unei societăți democratice.

Viziunea

Școala noastră își dorește să stimuleze calitatea de OM, formând tineri activi, creativi, cu gândire flexibilă, care să respecte valorile socio-culturale ale unei societăți democratice.

Now it's your turn to try!

1. On the far left side, click a text box and type "We were on the beach".

2. On the far left side, click Props and click on a dog.

3. Click Design Characters button.

Design a person. Click it to add it.

4. Click Photos. Type "beach" into the search box. 

Click on a photo. Make it a Scene and add it. 

5. Click Voice. Record your voice reading your words.

6. At the top right, click Save & Exit.

Denumirea comunei Ionești vine de la onomasticul Ion, mare proprietar de pământ aici, ai cărui urmași s-au numit ionești, nume pe care l-au dat și satului numit de ei (Petrescu, 2007, p. 413).

CADRUL NATURAL Din punct de vedere geografic, comuna Ionești este situată în partea de sud-est a județului Vâlcea, la marginea estică a Piemontului Oltețului și pe terasele de pe dreapta Oltului.

Localitatea are în componența sa un număr de nouă sate: Ionești(reședința), Bucșani, Dealul Mare, Delureni, Fișcălia, Fotești, Guguianca, Marcea, Prodănești.

La nord se învecinează cu localitatea Șirineasa și orașul Băbeni, la est are ca vecini comunele Galicea, Olanu și Drăgoești, la sud și sud-vest se învecinează cu localitatea Orlești, iar vecinul din vest este comuna Scundu.

ÎNVĂȚĂMÂNTUL Nu încape îndoială că la Ionești știința de carte a fost legată în cele mai vechi timpuri de învățăturile primite în biserici. Cei care doreau să știe să citească ori să scrie erau inițiați de către preotul sau dascălul satului care ,, îi deprindea cu citirea slovei vechi,, (Preot Pavel Ionescu, În ogorul parohiei, Râmnicu-Vâlcea, Scrisul Românesc, 1945, p.49). Pe teritoriul actualei comune Ionești, primele școli apar în 1838, în satele: Fișcălia, Ioneștii Mincului și Marcea-Valea Mare (Andrei-Pârnuță, 1977, 253-255), iar dintr-o statistică întocmită de subprefectul județului Vâlcea, la 30 decenbrie 1839, aflăm că în 38 de sate din Plasa Otăsăului se găseau șicoale începute din nou , printre care și în Ioneștii Mincului, Ioneștii Govorii (DJVAN, PJV, dos.nr.1/1840, 2).

În timpul Revoluției de la 1848, guvernul provizoriu manifestă un interes deosebit pentru asigurarea unui învățământ egal și paralel, pentru ambele sexe (Andrei Pârnuță, ), iar în 1859, domnitorul Alexandru Ioan Cuza prezintă un plan surprinzător de dezvoltare a învățământului, luând măsuri privind obligativitatea și gratuitatea celui primar, deci înființare de școli la sate. Predarea materiei se făcea în câte o căsuță sau cameră liberă dintr-un sat. Primul local propriu de școală cu două clase mari pentru elevi și două clase mici pentru diriginți se construiește la Obeni, în anul 1902, prin contribuția repartizată pe cap de familie (Pavel Ionescu, 51). Se remarcă înzestrarea acesteia cu o bibliotecă, un teren cu plante melifere, peste 50 de stupi, o pepinieră de pomi altoiți. În anul școlar 1949-1950, pe lângă Școala Elementara Ionești a funcționat un internat cu 26 elevi (DJVAN, dos., nr. 2/1956, 18).

În 1965, localul a fost mărit cu încă două săli de clasă, iar, în 1972, au fost date în folosință două ateliere școlare (croitorie și mecanică) pentru realizarea legăturii între teorie și practică. Depășită fizic și moral, vechea construcție este înlocuită în 1980 cu un local modern, spațios, cu trei niveluri (13 săli de clasă, 2 laboratoare, o cancelarie, o bibliotecă, 2 cabinete, 2 dependințe). Anul școlar 2009/2010 găsește școala îmbrăcată într-o haină nouă (izolată termic), racordată la sistem centralizat de încălzire și dotată cu grup sanitar modern. Beneficiază de un teren de sport din bitum și spațiu verde.