Toate pânzele sus! este un roman apărut în anul 1954 al scriitorului român Radu Tudoran. Cartea a fost ecranizată în anul 1976 de către Televiziunea Română.

Romanul prezintă aventurile echipajului goeletei românești Speranța în drumul său spre ȚARA de Foc. Personajul principal este Anton Lupan, căpitanul navei, pentru care îndeplinirea acestei misiuni reprezintă un vis dintotdeauna și o obligație morală extrem de puternică față de un vechi prieten, Pierre Vaillant, cu care studiase ingineria în Franța și cu care plănuise totul.

Rezumatul primei parti "LA POARTA LEVANTULUI" a cărtii

"Toate panzele sus "

Pe la jumatatea lunii martie in 1881, corabia greceasca Penelopa cobora la vale pe bratul din mijloc al Dunarii, incarcata cu cereale, indreptandu-se catre Pireu. Capitanul ei se numea kir lani Ghinis era un "negustor iscusit si marinar batran, botezat de toate furtunile din arhipelagul grecesc". In drumul ei de la Braila spre Pireu, Penelopa a facut o escala la Galati. Trenul de la Bucuresti sosi in acelasi timp cu corabia greceasca, si din vagonul de clasa intai a coborat un domn imbracat in haine straine, Anton Lupan, personajul principal al acestui roman. Suindu-se intr-o birja, acesta merse in port. Mergand prin oras, a intrat la biroul domnului Iacomachi unde l-a intrebat de prietenul sau vechi Pierre Vaillant. Raspunsus fu negativ si eroul nostru iesi descumpanit din birou. Inaintand spre birja, Anton Lupan s-a oprit in fata unei tejghele unde se tragea cu pusca.

Un ins zdrentaros s-a apropiat de taraba si "si-a incercat si el norocul", castigand toata averea proprietarului. Vazand indemanarea insului de a manui pusca, Anton Lupan 1-a luat cu el. Intai i-a aflat numele, ca are un frate, apoi i-a facut o propunere de a-l insoti intr-o expeditie pana la capatul pamantului, iar raspunsul fu clar pozitiv. Mergand prin port, intalnesc corabia greceasca. Apoi s-au inteles cu capitanul sa-i ia si pe ei pana la Stambul, pentru sapte icosari. Anton Lupan a intrat in cabina echipajului, care manca, salutandu-i marinareste. Atunci il recunoscu imediat pe carmaciul corabiei, Gherasim, prieten vechi de-al lui. S-au asezat si romanii la masa, au mancat. A doua zi Penelopa a pornit, si intr-o ora a fost la Sulina. Kir Iani a coborat pe chei si s-a intalnit cu alti capitani. Vantul a inceput sa scada si nu mai puteau pleca in ziua aceea catre Pireu.