Tinkerbell este o fetiță năstrușnică ce adoră lectura. Din nefericire, nicio carte nu i-a oferit Piatra Cunoașterii, despre care i-a povestit bunica ei.

Trăia odată, într-un loc îndepărtat, o fetiță năstrușnică, Tinkerbell, ce adora lectura. Oricâte cărți a citit, ea nu a descoperit Piatra Cunoașterii, despre care îi povestise bunica ei.

Într-o zi, intră în bibliotecă și răsfoi carte după carte, dar Piatra Cunoașterii era de negăsit.

”Nu reușesc!”, își zise întristată, cu cartea din mână deschisă la pagina 6.

Deodată, din carte se auzi o voce: ”Apropie-te și urcă pe aripile mele, dacă ești pregătită pentru o aventură. Unde vom merge se află și Piatra Cunoașterii.”

Iar fluturele de la pagina 6 se înălță maiestuos în văzduh.

Și zburară 6 zile și 6 nopți până la porțile unui castel vrăjit unde locuia Zâna Înțelepciune.

-Ce cauți pe tărâmul meu, copilă?

-Am venit să găsesc Piatra Cunoașterii...

-E lucru greu, dar... nu imposibil, dacă sufletul tău este curat și prietenos.

În fiecare seară, la ora 6.00, vei fi aici și vei primi o probă. Dacă vei depăși cele 5 probe și vei găsi cele 5 obiecte, vei primi Piatra.

Tinkerbell găsi o căsuță în apropiere, se așeză la fereastră și se gândi ce bine ar fi dacă ar avea prieteni să o însoțească la cele 6 probe.

Deodată, dinspre castel se iviră o mulțime de fete vesele, decise să o ajute la căutarea primului obiect: tigaia care gătește singură.

-Aceasta este proba mea, strigă Rapunzel. Părul meu este atât de lung încât poate ajunge până în turn.

-Hmm..., dar tigaia? Ești convinsă că este acolo?

-Sigur, Tnkerbell! Am mai escaladat turnul acela.

După câteva minute de așteptare și de emoție, Rapunzel coborî zâmbind, cu primul obiect, al primei probe. Fetele o aplaudară cu mândrie. Au reușit!

-Oh, sunt uimită, exclamă Zâna. Următorul obiect este Felinarul Albastru din Grota Urșilor.

Fetele se priviră nesigure. Niciuna nu se simțea capabilă să lupte cu un urs. Erau prea firave, prea sensibile.

-Eu sunt o neînfricată și arcul meu sigur va reuși să sperie urșii, le spuse râzând Merida.

Într-adevăr, după câteva încercări eșuate, prințesa reuși să sperie urșii ce păzeau Felinarul Albastru.

Acum aveau și al doilea obiect magic. Dar peripețiile lor nu se sfârșeau aici...

O nestemată care atârnă pe marginea prăpastiei din Valea Strălucirii este cel de-al treilea obiect. Dar cine să ajungă acolo?

Deodată, din mulțimea fetelor îngândurate, sare Camilla:

-Sienna, covorașul fermecat! El ne va duce în acel loc în care nu poate ajunge nimeni !

Bucuria fetelor fu imensă. Piatra strălucitoare a fost înmânată Zânei.

-Nu știu cum, dar văd că te-ai descurcat. Mai sunt două obiecte. Aștept Floarea Vieții care se află pe fundul Oceanului de Smarald, îi spuse Zâna lui Tinkerbell cu glas ferm. Dacă nu o aduci, munca ta de până acum, a fost în zadar! Se întoarse cu spatele și un zâmbet binevoitor îi înfori pe buze.

-Ce mă fac? se întrebă TinKerbell plângând. Nimeni nu poate ajunge pe fundul acelui ocean.

-De unde știi, se auzi un glăscior firav . Nu știi cine sunt eu?

Întorcându-se,Tinkerbell, văzu o fată roșcată, care îi zâmbea binevoitor.

-Sunt Serafina, micuța sirenă. Voi încerca eu să aduc Floarea Vieții.

Și astfel , dintr-o lume de vis din lumea acvatică, cel de-al patrulea obiect a fost adus Zânei.

Dar mai este de adus un obiect: Elixirul Fumuseții care se află într-un palat îndepărtat ,în munți. Se spune despre acest palat că cine intră în el, nu mai iese. Odată intrată în interior, persoana respectivă va fi captivă și apoi transformată de stăpânul palatului într-un obiect .