Proiectul transdisciplinar la 

Limba și literatura română și Istoria românilor și universală

Iluminismul în spaţiul românesc (naţional şi local)

Profesori: Danu Adelina, Nastas Lilia

Au creat: elevele clasei a XI-a ,,A", Budu Elina și Grozav Mirela

                                   Chişinău 2020

Obiectivele proiectului

1. Extrapolarea cunoștinţelor despre iluminismul basarabean;

2. Identificarea urmelor lăsate de iluminism asupra arhitectecturii Chișinăului;

3. Informarea despre personalităţile care ilustrează idei iluministe.

Scopul

Cercetarea profundă, analiza atentă şi critică a mărturiilor istorice, studierea diverselor surse cu referire la iluminismul în Basarabia, care va contribui la aprecierea obiectivă a influenţei iluminismului în spaţiul românesc.

Cuprins

1. Introducere

2. Aspecte ale iluminismului în arhitectura Chișinăului

3. Iluminismul în învăţământ

4. Contribuţia lui G. Asachi în dezvoltarea învăţământului

5. „Însemnare a călătoriei mele”, scrisă de Dinicu Golescu

6.Epopeea eroicomică “Ţiganiada” , scrisă de I.Budai-Deleanu

Introducere

Iluminismul este un curent ideologic și cultural antifeudal din sec. XVIII-XIX, care preconiza înlăturarea nedreptăţilor sociale și perfecţionarea morală prin răspândirea culturii, a „luminii” în popor.

Gândirea iluministă din Moldova a constituit o mişcare de idei contradictorii, cu o varietate de teze caracteristice creştinismului, umanismului, iluminismului francez, englez şi rusesc. Această ideologie a apărut în Ţările Româneşti datorită influenţei Apusului, prin transfer de “modele culturale” şi a factorilor interni, graţie existenţei 

centrelor de difuzare a ideilor de acest gen şi condiţiilor favorabile pentru înrădăcinarea lor, iar

trăsăturile specifice sînt condiţionate de starea culturii, de situaţia economică şi social-politică etc. Specificul ideologiei iluministe din Moldova este următorul:

- convergenţa cu raţionalismul ortodox, conlucrarea cu biserica creştină;

- orientarea spre ideea naţionalului;

- preocuparea de problemele social-politice;

Rolul burgheziei din Basarabia în promovarea valorilor iluministe și modernizatoare

Procesul de geneză şi evoluţie a burgheziei basarabene, în general, şi a celei comercial-industriale, în particular, a fost generat de multipli factori, atât de ordin economic, cât şi de ordin politic. După anexarea Basarabiei în 1812 la Imperiul Rus, crește numărul de comunităţi mici-burgheze, care făceau dificilă perceperea impozitelor. Din această cauză, Consiliul orășenesc și Administraţia Financiară a Basarabiei a intervenit pe lângă Ministerul Finanţelor în privinţa divizării mic-burgheziilor din Chișinău în patru comunităţi, conform sectoarelor orașului și constituirea

unei comunităţi separate, a meșteșugarilor. Activitatea comunităţilor burgheze au contribuit la dezvoltarea comerţului, au încurajat transferurile bănești în orașele ruse și cele de peste hotare, întreţinerea birourilor de asigurăi, a magazinelor, depozitelor, ... Burghezia promova ideile iluministe, susţinând principiile guvernării constituţionale și ale dreptului universal.

 Aspecte ale iluminismului în arhitectura Chișinăului

Ideea planificării urbane, în sensul modern al cuvântului, vine din perioada Luminilor şi poate fi descifrată ca o estetică a puterii absolute a monarhului. În perioada iluminismului, societate română era puternic rusificată, din considerentul evenimentului de la 1812. La originea fiecărui plan urban sau proiect arhitectural rezida ideea utopică că societatea poate fi ghidată spre un viitor mai luminos şi prosper. În istoria rusă această idee a fost una constantă, indiferent de regim. Pe de altă parte, un regim arhitectural este destinat să controleze, instrumentalizeze comportamentul indivizilor, pornind de la convingerea că  

Primul plan general al orașului semnat în anul 1834 de către guvernatorul Fiodorov

arhitectura poate influenţa şi modifica comportamentul social al indivizilor. Fascinarea pentru geometrie şi simetrie era tipică pentru urbanismul rus din secolul al XlX-lea, atunci când se puneau în aplicare planurile Chişinăului. O altă

caracteristică a arhitecturii ruseşti era standardizarea construcţiilor, conform căruia în oraşele imperiului clădirile de stat, dar şi cele particulare, se construiau după un plan-tip (образцовые проекты), publicate în albumuri speciale și

şi trimise în provincie. Ca urmare a implementării unei astfel de politici s-a produs omogenizarea tipologică a clădirilor, casele din diferite oraşe fiind identice, astfel încât se obţinea efectul unui „confort topografic”, când cetăţeanul putea să se simtă „ca acasă” în orice oraş al imensului imperiu. 

Arcul de Triumf, imagine de epocă

Imagine aeriană a orașului Chișinău

Iluminismul în învăţământ

O contribuţie semnificativă la răspîndirea ideilor iluministe a avut-o dezvoltarea învăţămîntului în Principate, care a cunoscut o perioadă contradictorie, dictată de prezenta regimului turco-fanariot. Importante centre de răspîndire a ideilor iluministe au fost Academiile domneşti, întemeiate la Bucureşti în 1688 şi la Iaşi în 1707. În Principate învăţămîntul a cunoscut o dezvoltare lentă care, necătînd la reformele din anii 1748 cele din 1776, urmate de cele din 1813 şi 1818, nu au schimbat esenţial starea de lucruri în sistemul de învăţămînt. Este adevărat că la începutul secolului XIX în Academiile domneşti se introduc cursuri în limba română, în special la anul 1813 

 la Iaşi Gh. Asachi introduce primul curs 

de inginerie, care alcătuiesc prima promoţie

 de ingineri geometri din 1818. 

Asemănătoare cursuri au fost organizate

 la Bucureşti, unde ca profesor a activat 

inginerul Gh.Lazăr. O formă importantă de 

manifestare a spiritului iluminist a fost 

interesul pentru tipărirea cărţilor. Dintotdeauna cartea a reprezentat instrumentul esenţial de răspîndire a culturii, deoarece ele răspîndesc şi afirmă caracterul unitar al culturii române, atît procentul de carte laică, cît şi cele bisericeşti, care au cunoscut o creştere continuă. Între anii 

Gheorghe Asachi